Microfonul pentru voce se alege în primul rând după locul în care va fi folosit: microfonul dinamic este potrivit pentru scenă și pentru camerele netratate acustic, iar cel cu condensator pentru înregistrări în spații liniștite. Al doilea criteriu este diagrama polară, care arată din ce direcții captează microfonul sunetul. Prețul și aspectul contează mai puțin decât potrivirea dintre microfon, voce și încăpere.
Care este diferența dintre microfonul dinamic și cel cu condensator?
Microfonul dinamic transformă sunetul în semnal electric printr-o membrană legată de o bobină care se mișcă într-un câmp magnetic, iar cel cu condensator printr-o membrană foarte subțire care formează, împreună cu o placă fixă, un condensator. Din această diferență de construcție decurg toate celelalte.
| Caracteristică | Dinamic | Cu condensator |
|---|---|---|
| Alimentare | Nu are nevoie | Alimentare fantomă de 48 V sau baterie |
| Sensibilitate | Mai mică | Mare, captează detalii fine |
| Zgomotul camerei | Captat puțin | Captat ușor, inclusiv ecoul |
| Rezistență | Foarte robust | Sensibil la șocuri și umezeală |
| Folosire tipică | Scenă, repetiții, podcast în cameră obișnuită | Studio, voce înregistrată, instrumente acustice |
Microfonul cu condensator nu este, în mod automat, „mai bun”. Într-o cameră goală, cu pereți duri, el înregistrează fidel tocmai ecoul și zgomotele care strică o înregistrare.
Ce arată diagrama polară a unui microfon?
Diagrama polară arată cât de sensibil este microfonul la sunetele venite din fiecare direcție în jurul capsulei. Ea se găsește în fișa tehnică și se citește ca un cerc privit de sus, cu microfonul în centru și fața lui orientată spre partea de sus a desenului.
- Cardioid: captează din față, atenuează puternic sunetele din spate; cea mai folosită caracteristică pentru voce.
- Supercardioid și hipercardioid: un unghi frontal mai îngust, dar cu o mică sensibilitate și în spate.
- Omnidirecțional: captează la fel din toate direcțiile; potrivit pentru înregistrarea ambianței sau a unui grup.
- Bidirecțional (în opt): captează din față și din spate, ignorând lateralele; folosit pentru doi vorbitori față în față.
Pe scenă, direcția de atenuare maximă contează pentru amplasarea monitoarelor: la cardioid, monitorul se pune în spatele microfonului, iar la supercardioid ușor în lateral, ca să se reducă riscul de microfonie.
La ce distanță se cântă în microfon?
Cu un microfon dinamic, pe scenă, se cântă de obicei la 2–5 cm de grilă, iar cu unul cu condensator, în studio, la 15–30 cm, cu un filtru anti-pop între voce și capsulă. Distanța nu este doar o chestiune de volum. Microfoanele direcționale au efect de proximitate: cu cât sursa este mai aproape, cu atât frecvențele joase sunt mai accentuate, iar vocea sună mai plină. Cântăreții experimentați folosesc acest efect intenționat, apropiindu-se în pasajele încete și depărtându-se în cele puternice.
Microfon cu USB sau cu mufă XLR?
Microfonul cu USB are convertorul analog-digital încorporat și se conectează direct la calculator, în timp ce microfonul cu mufă XLR are nevoie de o interfață audio sau de un mixer. Varianta USB este simplă pentru podcast, lecții online și înregistrări demonstrative. Varianta XLR permite înlocuirea separată a microfonului și a interfeței, folosirea aceluiași microfon pe scenă și în studio și conectarea mai multor microfoane deodată.
Cum se testează un microfon înainte de alegere?
Un microfon se testează cu vocea proprie, în condiții cât mai apropiate de cele reale, și comparat direct cu un altul, la aceeași distanță și la același nivel de semnal. Câțiva pași utili:
- Se cântă același fragment, cu pasaje încete și puternice, în fiecare microfon.
- Se ascultă înregistrarea în căști închise, nu doar în difuzoarele laptopului.
- Se verifică sunetele „p” și „b”, care produc pocnituri, și sunetele „s”, care pot deveni stridente.
- Se notează zgomotul de manipulare când microfonul este ținut în mână.
Repetițiile cu microfon sunt parte din pregătirea oricărui interpret de scenă, inclusiv a celor care se înscriu la concursurile de interpretare, cum este cel prezentat în articolul despre noile voci ale folclorului românesc. Lucrul cu un profesor de canto ajută la controlul distanței și al dinamicii; criteriile de alegere a unui curs apar în topul școlilor de muzică și instrumente. Diferența dintre o voce bine microfonată și una slab captată se aude clar și la evenimentele mari, descrise în articolul despre organizarea și atmosfera festivalurilor de muzică.
