Prima parte a anului 2026 a încheiat perioada de tranziție pentru aproape toate sistemele digitale prin care ANAF colectează date de la firme. Ordonanța „trenuleț” (OUG nr. 89/2025), Legea nr. 141/2025 și Legea nr. 239/2025 au produs efecte aproape simultan, de la 1 ianuarie, iar rezultatul cumulat nu este doar unul fiscal. S-au schimbat termene operaționale, modul de transmitere a facturilor, felul în care comercianții au voie să încaseze și, mai ales, volumul de date pe care administrația fiscală le deține înainte ca firma să depună vreo declarație.
Diferența față de anii precedenți este una practică. Până în 2025, o parte dintre obligații existau în lege, dar sancțiunile erau amânate succesiv. Din 2026, cele mai multe perioade de grație s-au închis, iar verificarea se mută de la controlul documentelor la compararea automată a fluxurilor: factură emisă, marfă transportată, sumă încasată, decont depus.
Ce a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2026
Pentru o firmă mică sau medie, modificările relevante pot fi grupate într-o listă scurtă, utilă ca punct de verificare:
- termenul de transmitere în RO e-Factura se calculează în 5 zile lucrătoare, nu în 5 zile calendaristice;
- răspunsul la notificarea de conformare RO e-TVA devine obligatoriu în 20 de zile, sub sancțiune;
- sistemul RO e-Transport se aplică integral, inclusiv pentru transmiterea datelor de poziționare;
- pragul de 50.000 de lei încasări anuale în numerar, care declanșa obligația de a accepta carduri, dispare;
- plafonul microîntreprinderii coboară la 100.000 de euro, iar cota devine 1% pentru toate firmele care se încadrează;
- impozitul pe dividende urcă la 16%, aceeași cotă aplicându-se și câștigurilor din criptomonede;
- impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) scade la 0,5%, urmând să fie eliminat din 2027.
e-Factura: termen în zile lucrătoare și un registru nou pentru persoanele fizice
Modificarea cu cel mai vizibil efect zilnic este recalcularea termenului de transmitere. Din ianuarie 2026, cele 5 zile pentru trimiterea facturii în sistemul național se numără în zile lucrătoare, curgând de la prima oră a primei zile lucrătoare și încheindu-se la ultima oră a celei de-a cincea. Sâmbetele, duminicile și sărbătorile legale nu mai intră la socoteală. În practică, o factură emisă joi, înaintea unui weekend prelungit, câștigă trei sau patru zile față de regimul anterior — o relaxare modestă, dar relevantă pentru firmele care facturează la final de lună.
Obligația în sine rămâne neschimbată: toate facturile din relațiile B2B, B2C și B2G se transmit prin RO e-Factura. În plus, de la 15 ianuarie 2026, persoanele fizice identificate prin CNP care desfășoară activități economice trebuie să se înscrie în Registrul RO e-Factura, prin formularul 082.
Amenzile au rămas la nivelul cunoscut: între 1.000 și 2.500 de lei pentru contribuabilii mici și pentru persoanele fizice, 2.500–5.000 de lei pentru cei mijlocii și 5.000–10.000 de lei pentru cei mari. Riscul mai costisitor este însă cel din relația B2B, unde beneficiarul care primește și înregistrează o factură în afara sistemului poate fi sancționat cu o penalitate egală cu 15% din valoarea totală a documentului. Iar în 2026, cele mai multe probleme nu vin din facturi trimise târziu, ci din facturi respinse la validare — cod fiscal greșit, cotă de TVA neconformă, unitate de măsură inexistentă în nomenclator. Un fișier XML respins nu este o factură transmisă.
e-TVA și SAF-T: raportarea a devenit verificare automată
Decontul precompletat RO e-TVA se construiește din date pe care fiscul le are deja: facturi din e-Factura, transporturi din e-Transport, bonuri din casele de marcat conectate, declarații vamale. Sistemul semnalează „diferențe semnificative” atunci când abaterea față de decontul depus de firmă depășește 20% și, în același timp, 5.000 de lei în valoare absolută.
Noutatea din 2026 este că răspunsul nu mai este opțional. Contribuabilii plătitori de TVA trebuie să justifice diferențele în 20 de zile de la primirea notificării de conformare, altfel riscă amenzi de 5.000–10.000 de lei (contribuabili mari), 2.500–5.000 de lei (mijlocii) și până la 2.500 de lei pentru restul, la care se adaugă încadrarea la risc fiscal — cu efecte asupra rambursărilor de TVA și asupra probabilității unui control.
În paralel, raportarea SAF-T a ieșit din faza de acomodare. Contribuabilii mici au intrat în obligație de la 1 ianuarie 2025, cu o perioadă de grație de șase luni pentru depunerile lunare și de trei luni pentru cele trimestriale. În 2026 nu mai există acest tampon. Notificările sunt automate: doar într-o singură zi din august 2025, ANAF a transmis peste 15.000 de notificări pentru declarația D406 nedepusă, depusă parțial sau incorect. Amenzile pornesc de la 1.000–5.000 de lei pentru nedepunere și 500–1.500 de lei pentru raportarea incorectă sau incompletă. Efortul real s-a mutat, așadar, dinspre depunere înspre calitatea datelor: corespondența dintre planul de conturi și nomenclatoarele ANAF, codificarea articolelor de stoc, unitățile de măsură, datele partenerilor. O greșeală de mapare nu produce o eroare, ci o serie lunară de erori.
e-Transport: grația s-a încheiat, inclusiv pentru datele de poziționare
Sistemul RO e-Transport se aplică integral din 2026. Amânarea sancțiunilor pentru netransmiterea datelor de poziționare de către transportator, prelungită prin OUG nr. 29/2025, a expirat la finalul lui 2025. Codul UIT trebuie obținut înainte de punerea în mișcare a vehiculului, pentru transporturile internaționale și pentru bunurile cu risc fiscal ridicat, iar traseul trebuie urmărit efectiv.
Nivelul sancțiunilor face diferența față de celelalte sisteme: amenzile pot ajunge la 50.000 de lei pentru persoane fizice și 100.000 de lei pentru persoane juridice, iar pentru netransmiterea datelor de poziționare se aplică amenzi de 20.000–100.000 de lei, cu risc de confiscare a contravalorii bunurilor nedeclarate. Consecința operațională este că responsabilitatea se împarte între expeditor și transportator, iar firmele care fac transport regulat au trecut la soluții de telematică ce trimit automat datele, în locul raportării manuale la fiecare cursă.
Plata cu cardul: pragul de 50.000 de lei a dispărut
Legea nr. 239/2025 a eliminat, de la 1 ianuarie 2026, condiția legată de încasările anuale în numerar de peste 50.000 de lei. Practic, aproape toți comercianții și prestatorii de servicii, inclusiv PFA-urile, trebuie să accepte plata electronică — prin terminal POS sau prin soluții alternative, de la aplicații pe telefon până la plăți instant generate prin cod QR. Refuzul se sancționează cu amenzi de la 5.000 la 15.000 de lei, iar în anumite situații acestea pot urca spre 50.000 de lei.
Din punct de vedere tehnologic, schimbarea a fost posibilă pentru că argumentul costului cu terminalul s-a diluat: acceptarea cardului direct pe telefon și plățile instant au redus investiția inițială aproape la zero, costul rămânând în principal comisionul pe tranzacție. Din punct de vedere fiscal, efectul este mai important decât pare: o afacere care lucra preponderent cu numerar generează acum o urmă de date care ajunge în aceeași reconciliere automată cu decontul precompletat de TVA.
Impozitare: plafon mai mic la micro, cotă unică de 1% și dividende de 16%
Plafonul microîntreprinderii a coborât în trei trepte — 500.000 de euro în 2024, 250.000 în 2025 și 100.000 de euro din 2026 — verificarea făcându-se pe veniturile anului anterior, la cursul de la 31 decembrie. Firmele care depășesc pragul trec la impozit pe profit de 16%, fără posibilitatea de revenire. Simultan, cota de 3% a fost eliminată, rămânând un singur nivel de 1% pentru cei care se încadrează.
Combinația nu este neutră. O firmă cu venituri de 120.000 de euro în 2025 a trecut în 2026 la impozit pe profit, ceea ce înseamnă evidență contabilă mai detaliată, reguli de deductibilitate, amortizări și provizioane — și, aproape întotdeauna, un tarif mai mare la contabilitate. La acestea se adaugă impozitul pe dividende de 16%, aplicabil dividendelor plătite după 1 ianuarie 2026, indiferent de anul în care s-a realizat profitul, aceeași cotă fiind extinsă și asupra câștigurilor din criptomonede. Anul 2026 este, totodată, primul an fiscal complet cu TVA de 21% standard și 11% redus, cote în vigoare de la 1 august 2025, cu efect direct asupra capitalului de lucru al firmelor care încasează la 60 sau 90 de zile.
Mai puțin discutate, dar cu impact administrativ, sunt noile criterii de declarare a inactivității — lipsa unui cont bancar deschis în România sau nedepunerea situațiilor financiare în termen de cinci luni de la termenul legal —, pragurile noi de capital social (500 de lei pentru SRL-urile nou-înființate, 5.000 de lei peste o cifră de afaceri de 400.000 de lei) și taxa de 25 de lei pe coletele sub 150 de euro provenite de pe platforme din afara UE, relevantă pentru cei care revând mărfuri achiziționate din astfel de surse.
Cât costă conformarea în 2026 și ce urmează după
Bugetul de conformare a devenit o cheltuială recurentă, previzibilă. Valorile orientative de pe piața locală, pentru o firmă mică:
- certificat digital calificat: în jur de 330 de lei pentru un an și sub 800 de lei pentru trei ani, per utilizator;
- aplicație de facturare cu conector e-Factura: de la circa 49 de lei pe lună; integrările pentru programele deja existente, 50–200 de lei pe lună;
- servicii de contabilitate: 300–500 de lei pe lună pentru un SRL cu activitate redusă și peste 1.000 de lei pentru plătitorii de TVA cu salariați, stocuri și SAF-T lunar;
- proiect de mapare SAF-T într-un ERP existent: cost unic de ordinul miilor de lei, în funcție de numărul de nomenclatoare;
- acceptarea cardurilor: comision pe tranzacție, uzual sub 1,5% în ofertele pentru comercianți mici, plus terminalul, acolo unde este cazul.
Pierderile apar rareori din amenzi spectaculoase și mai des din suprapuneri: un program de facturare, un conector separat pentru e-Factura și un program de contabilitate care nu citește fișierele XML primite, plătite în paralel de aceeași firmă. O parte dintre investițiile în digitalizare — software, echipamente, integrări — pot intra în categoria cheltuielilor eligibile în programele de sprijin, iar un punct de plecare util pentru cine își face bugetul este ghidul despre finanțările nerambursabile disponibile antreprenorilor, care explică logica programelor și condițiile uzuale de accesare.
Direcția pe termen mediu este deja trasată la nivel european. Pachetul ViDA, adoptat în 2025, prevede înregistrarea unică în scopuri de TVA din 2028, raportarea digitală a tranzacțiilor intracomunitare din 2030 și convergența sistemelor naționale până în 2035. România a construit infrastructura înaintea acestui calendar, ceea ce înseamnă că sistemele instalate acum pentru e-Factura și SAF-T vor fi reutilizate, nu înlocuite. Consecința pentru firme este că investiția în calitatea datelor — nomenclatoare curate, date de partener corecte, un singur flux de la comandă la decont — se amortizează pe mai mulți ani, în timp ce raportarea manuală devine, an de an, mai scumpă decât automatizarea.
